1. Care sunt principalele acțiuni pe care le propuneți a fi aplicate în sistemul educațional românesc pentru îmbunătățirea alfabetizării funcționale:

  • la nivelul  disciplinei, de către profesori
  • la nivelul școlii, de către management
  • la nivelul ministerului, de către decidenți

 

La nivelul disciplinei: profesorii trebuie să antreneze elevii în exersarea competențelor de citire și înțelegere a textului scris. Decidenții de la nivelul ministerului trebuie să se implice în simplificarea programelor școlare și compatibilizarea acestora în sensul creării unui complex de cunoștințe înlănțuite interdisciplinar care să faciliteze înțelegerea și cooperarea în clasă. (Panaite Elena-Valerica)

 

Coerență la nivelul programelor școlare prin includerea competenței de literație (alfabetizare funcțională) specifice disciplinei în toate programele școlare, indiferent de clasă și disciplină (Văcărețu Ariana-Stanca)

 

Profesorii să respecte principiul legăturii teoriei cu practica, să utilizeze metode interactive, să pună elevii în situația de a utiliza în contexte diferite cunoștințele acumulate. La nivelul școlii să existe preocuparea clară de a forma elevii pentru a face față nevoilor viitoare, atât în școală, cât și în viața de zi cu zi. La nivelul ministerului să existe planuri de învățământ și programe școlare care să urmărească formarea elevilor în scopul integrării în societatea actuală. (Zbranca Viorel)

 

Disciplina – Paradigma învățării trebuie reconfigurată prin crearea situațiilor de învățare ca răspuns la particularitățile fiecăruia (stiluri de învățare, ritm de învățare) în detrimentul „constrângerilor” programelor școlare, prin proiectarea unităților de lecție pentru menținerea echilibrului între achizițiile cognitive și cele acțional-pragmatice (competențe, abilități). Conducerea de către profesor a procesului de învățare (învățare motivată, responsabilă, reflexivă, activă, profundă) ca și proces asistat de profesionist, în defavoarea învățării pasive, realizată prin transmiterea de informații, cunoștințe. Se stimulează astfel formarea memoriei de lungă durată care este precursorul învățării ulterioare.

Rolul profesorului – rebalansarea rolurilor jucate de profesor în timpul activității didactice, spre tehnici de motivare, observare a evoluției/progresului, cunoașterii particularităților copilului (mai aproape de consultanță decât de consiliere), fără a diminua achizițiile cognitive necesare. Stimularea autocunoașterii, învățării ca urmare a reflecției personale, a creativității.  Corelarea activităților de consolidare în vederea învățării profunde, de durată, a conceptelor cu viața reală și actuală. Stimularea învățării transdisciplinare pentru formarea competențelor de viață, prin proiectarea de activități care vizează formarea competenței „a învăța să înveți”; stimularea gândirii critice și a educației socio-emoționale în concordanță cu particularitățile de vârstă și ale copilului.

Colaborarea școlii cu furnizori externi de servicii educaționale, pentru a plasa educația și învățarea nonformală în diferite contexte și completarea și continuarea activității formale derulată de profesor.

Organizarea activităților metodice sub coordonarea unui mentor/metodist/expert în literație dacă există.

Consiliul profesorilor clasei în colaborare cu consilierul/psihologul școlar să realizeze cunoașterea stilurilor de învățare dominante ale elevilor, particularitățile, abilitățile, interesele acestora.

Formarea continuă a profesorilor pe dimensiunea metodelor activ – participative (învățarea prin descoperire, lucrul în echipe – metoda proiect etc., intuitive, reflexive in funcție de stilurile de învățare ale elevilor si ritmul individual de învățare). MEN Să organizeze inspecția școlară și să coordoneze, monitorizeze derularea acesteia prin inspectoratele școlare județene, să ceară, să primească rapoarte periodice de progres și să analizeze calitativ „învățarea” produsă; să întărească funcția de coordonare metodologică și controlul calității educației furnizate prin măsurarea învățării produse (Petrescu Paloma)

 

La nivelul disciplinei, utilizarea unor metode de studiu prin care elevii să înțeleagă vocabularul utilizat și reutilizarea sensurilor în alte contexte, astfel făcând diferență între sensurile cuvintelor. La nivelul școlii, inițierea tuturor profesorilor în metode de întelegere a vocabularului de specialitate, mai pe înțelesul elevilor. La nivelul ministerului, implementarea unui curs obligatoriu de literație urmat de viitorii profesori și de actualii profesori, introducerea a cel putin două ore săptămânal, în trunchiul comun, de literație. (Ardeleanu Ana-Maria)

Utilizarea metodelor specifice literației (Teișanu Ana-Maria)

 

Existența în planul cadru a unei ore de lectură și definirea rolului bibliotecarului în a

Îndruma elevul să citeasca.(Andriescu Carmen Vasilica)

 

Formarea inițială să cuprindă în programă probleme de abordare a literației, formări la nivelul profesorilor realizate de către specialiști-formatori , la nivelul școlii cursuri de formare cu Asociația de literație pe segmente care pot duce mai rapid la o ameliorare a problematicii analfabetismului funcțional, la nivelul MEN este de dorit transformarea tuturor problemelor care tin de analfabetismul funcțional în politică oficială de stat cu toate consecințele care decurg din aceasta (Tugulea Gelu)

 

La nivelul disciplinei, de către profesori

– Divesificarea metodelor de predare-evaluare (in sfera literatiei)

– Completarea demersului didactic formal cu activitati/proiecte de educatie non-formala (din sfera literatiei) – Cresterea motivatiei profesorilor

La nivelul școlii, de către conducerea institutiei

– Organizarea de proiecte si/sau programe de educatie remediala, cu sprijinul financiar al autoritatilor locale

– Realizarea unor planuri remediale la nivel de scoli pentru reducerea analfabetismul functional

– Dotarea bibliotecilor scolare, angajarea unor bibliotecari

– Dotarea scolilor cu materiale educationale

– Facilitarea participarii cadrelor didactice la programe de formare

La nivel de minister, de către decidenti

-Corelarea profilului absolventului cu programa școlară din punct de vedere al competențelor prevazute si pregatirea profesionala a profesorilor.

 – Studii longitutidinale: evaluarea competentelor inclusiv la studenti/adulti si analiza comparativa a datelor.

– O definitie asumata national a acestui fenomen (Ifrim Remus)

 

Respectarea punerii in aplicarea a planului operational pentru Strategia privind reducerea Parasirii Timpurii a Scolii 2015-2020 si alocarea de resurse pentru implementarea acesteia pentru: A. Program reprezentativ 1.1: Creșterea accesului la îngrijire și educație timpurie a copiilor (ÎETC)cu cele 4 masuri. B. Program reprezentativ 1.2: Asigurarea accesului la învățământ primar și secundar inferior de calitate a tuturor elevilor – program care pune accent pe două domenii principale de intervenție B1.Dezvoltarea competențelor cheie și a programelor de alfabetizare funcțională; B2. Formarea profesională continuă a cadrelor didactice. – Subliniem în acest context necesitatea respectării Art. 8 din Legea nr.1/2011 cu privire la alocarea a 6% din PIB pentru educație. – Acoperirea nevoii de consiliere școlară și sprijin educațional de calitate pentru toți elevii din România, în special pentru copiii din mediul rural. Conform ultimului studiu realizat de World Vision România, 75% dintre ei nu au stat de vorbă niciodată cu un consilier școlar. Cresterea numarul de logopezi in scoli este de asemenea o masura extrem de importanta. – Generalizarea programului Scoala dupa scoala cu o componenta de educatie remediala/sprijin educational oferit elevilor expusi fenomenului mai ales in zonele rurale sau “fragile”/dezavantajate. Dorim un program guvernamental deoarece nu este suficient ca aceasta nevoie sa fie acoperita prin fonduri europene sau prin fondurile particulare ale ONG-urilor. Experienta schemei anterioare de finantare ne-a demonstrat ca exista o problema de sustenabilitate a acestor programe. In acest sens, este necesar sa avem in vedere construirea capacității scolii și a autoritatilor locale pentru a asigura sustenabilitatea programului pe termen lung de a raspunde nevoilor educationale, sociale si de protectia copilului, impreuna, la nivel de scoala si comunitate. – Realizarea unor acțiuni ample de comunicare și conștientiare publică care să vizeze problematica analfabetismului functional (campanii media, evenimente, dezbateri, studii etc.). – Programe de formare initiala si continua care sa vizeze abilitarea cadrelor didactice pentru prevenirea si reducerea analfabetismului functional atat in timpul facultatii cat si in timpul exercitarii profesiei didactice. – Programe adresate parintilor, de tip Scoala Parintilor care sa vizeze abilitarea acestora in vederea dezvoltarii competentelor cheie scris si citit (Raclariu Adina Cristina)

 

Modificarea programelor școlare și corelarea acestora cu cerințele evaluarilor internaționale, profesionalizarea meseriei de director, introducerea orelor de lectură în panul cadru, înființarea posturilor de consilier de lectură și de psiholog școlar, reeditarea manualelor școlare, inființarea sau dezvoltarea bazelor sportive zonale.(Savin Luminita)

 

Formarea priceperilor și deprinderilor de citire corectă și conștientă; utilizarea metodelor de dezvoltare a gândirii critice; (Dughilă Cătălina)

 

Consider că managerii instituțiilor de învățământ gimnazial și liceal ar trebui conștientizați cu privire la importanța aplicării principiilor literației în școala lor. Directorii instituțiilor ar trebui să se asigure că toți profesorii din școală au parcurs cu seriozitate un Curs de literație prin care să poată învăța și pune în practică strategiile de scriere și de citire la disciplinele pe care le predau. Mai mult, într-o școală în care există o viziune clară referitoare la dezvoltarea abilităților de învățar e ale elevilor, felul în care se vor aplica aceste strategii de lectură va fi urmărit iar profesorii vor fi încurajați să dezvolte o conștiință a faptului că ei nu sunt doar profesori care transmit un conținut, ci profesori care dezvoltă la elevi capacitatea de a înțelege , de a interpreta și de a face corelații pe marginea unui text studiat(fie că e vorba de fizică, biologie, chimie, matematică, istorie, limba română, geografie etc.) (Chelariu Silvia Brândușa)

 

La nivelul disciplinei, de către profesori (Grebinișan Delia)

 

Introducerea unor oportunități de reflecție și de expresie a opiniilor din partea (tuturor) celor implicați – cu accent pe elev. Pregătirea profesorilor și întregului personal auxiliar din perspectiva literației și a abilităților narative. (Gavrilovici Ovidiu)

 

Regandirea paradigmei cu accent pe adevaratele valente pe care ar trebui sa le aiba scoala: elevii trebuie sa isi insuseasca acele instrumente care sa le foloseasca pentru a gasi solutii la problemele cotidiene; deplasarea accentului de pe educatia centrata pe profesor pe invatarea centrata pe intelegere; renuntarea la metodele ineficiente; formarea si selectia mai riguroasa a personalului din invatamant; accent pe aspectele practice in formarea initiala si continua a cadrelor didactice; (Ungureanu Raluca)

 

Mai multa creativitate si implicare, a cadrului didactic, in actul educational. Comunicare, spirit de echipa, spirit intreprinzator – la nivel de scoala. Promovarea actiunilor in cadrul comunitatii locale. Implicarea parintilor in actul educational. La nivel de minister – O mai buna scolarizare a cadrelor didactice. Motivatie salariala pentru profesori. Motivarea elevilor prin participarea in cadrul proiectelor. Din pacate insa multe proiecte se fac cu bani din buzunarul cadrelor didactice sau ale parintilor si de aici scaderea motivatiei. (Ispir Iuliana-Florentina)

 

Adaptarea sistemului de evaluare a cadrelor didactice și de evaluare instituțională prin includerea referirilor la alfabetizarea funcțională. (Câmpean Aurelia)

 

La nivelul disciplinei, se impun cursuri de formare/ dezvoltare în domeniul literaţiei, conceperea şi respectarea unor planuri de măsuri remediale. La nivelul şcolii, sunt necesare programele de dezvoltare vizând literaţia, puse la dispoziţie spre a fi parcurse de personalul şcolii. La nivelul ministerului, decidenţii ar trebui să fie preocupaţi de lansarea/ conceperea unor programe în domeniul literaţiei. (Olinici Ana-Iulia)

 

La nivelul disciplinei (Mihaescu Mihai)

 

Cred că profesorii ar trebui să ţină cont de această realitate a învăţământului românesc. La nivelul disciplinei, cred că se impun următoarele măsuri: în primul rând, utilizarea, în cât mai mare măsură, a metodelor promovate de ARL. Apoi, să se pună un accent cât mai mare pe orele de lectură. Acest lucru se poate consolida prin intermediul unor cluburi de lectură. La nivelul şcolii, cred că managerul ar trebui să urmărească îndeaproape aplicarea viziunii ARL, a conceptului de literaţie în şcoală, să intervină pe lângă decidenţii locali în a sprijini şcoala prin acordarea de fonduri pentru îmbunătăţirea fondului de carte. Apoi, ar trebui să monitorizeze activitatea cadrelor didactice pentru a vedea în ce măsură se aplică conceptul de literaţie în şcoală. Nu în ultimul rând, cred că managerul trebuie să aibă o cât mai strânsă colaborare cu profesorul-mentor şi cu consilierul educativ. La nivelul ministerului, cred că decidenţii ar trebui să simplifice programele şcolare, pentru a lăsa mai mult timp pentru lectură în şcoală. Poate, în sfârşit, şi cei din Minister înţeleg gravitatea fenomenului (Tănase Nicolae-Rafael)

Acțiuni la nivelul școlii prin CA,CP,CM, la nivelul ISJ și la nivelul ministerului. Există un număr mare de specialiști,programe ,proiecte dar din păcate crește numărul de probleme. Identificarea elevilor la nivelul claselor și stabilirea, parcurgerea,monitorizarea, evaluarea unui plan de actiune la nivelul școlii pentru toate disciplinele și toate cadrele didactice și în special învățătorii.Salarizarea cadrelor didactice,directorilor, inspectorilor și reprezentanților din minister să fie dependenta de rezultatele reale și nu de alți factori cum este de peste 20 de ani.Statistic, prin rapoarte de 20 de ani,prezentate de diverși decidenți și instituții avem progres dar în mod real există ANALFABETISM FUNCȚIONAL (nu știu daca se cunoaște procentul real al fenomenului). Implicarea parinților în aceste acțiuni.(Zaharia Georgel)

 

La nivelul ministerului,de către decidenți.(Ciucanu Mariana-Marina)

 

La nivelul disciplinei, de către profesori La nivelul disciplinei profesorul trebuie în primul rând să aibă cunoştinţe de literaţie, să ştie să foloseasca metode moderne şi diverse de predare pentru a dezvolta competenţele de literaţie ale copiilor. În al doilea rând, este foarte important ca profesorul să îşi cunoască elevii, să le cunoască atât punctele slabe cât şi cele tari şi să creeze un program personalizat de recuperare pentru fiecare elev cu astfel de probleme. În mare, profesorul are responsabilitatea de a oferi sprijin şi de a îi motiva pe elevii care se afla în situaţia analfabetismului funcţional. – la nivelul școlii, de către management Existenţa unui opţional special creat pentru promovarea literaţiei şi ajutarea elevilor cu probleme de scriere sau de citire. Realizarea unui book club sau club de lectură prin care elevii să descopere minunata lume a cărtilor şi să devină astfel mai motivaţi să citească.Este de asemenea foarte important ca elevii să fie atraşi şi încântaţi de ceea ce citesc, de aceea consider că este nevoie ca bibliotecile şcolilor să fie actualizate cu, cărţi pentru toate vârstele şi care să cuprindă toate genurile. Crearea unei relaţii strânse între familie şi şcoală, prin realizarea unor activităţi, dezbateri, prezentări etc. care să îi ajute pe părinţi să conştientizeze importanţa literaţiei în educaţia copiilor. – la nivelul ministerului, de către decidenți La nivelul ministerului cred că ar trebuie în primul rând refăcute programele şcolare. Din cauza faptului că sunt încărcate şi învechite, profesorii nu mai au flexibilitatea de a realiza şi altfel de activităţi sau lecţii. Sunt constrânşi atât de timp cât şi de structura riguroasă a acestor programe. În al doilea rând, este foarte important ca fiecare copil să aibă dreptul şi posibilitatea de a învăţa. De aceea, scăderea abandonului şcolar şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii sunt foarte importante în acest demers. (Onea Veronica)

 

Principalele acțiuni pe care le propun a fi aplicate în sistemul educațional românesc pentru îmbunătățirea alfabetizării funcționale fac referire la profesori, management și decidenți. Profesorii, la nivelul disciplinei, trebuie să se axeze pe următoarele acțiuni: – să-și organizeze actul de predare astfel încât să conducă la înțelegere și să producă învățare; – să folosească strategii și metode de literație în predare deoarece vor conduce la creșterea calității învățării; – să crească motivația elevilor de a învăța, prin dezvoltarea unei relații de sprijin profesor – elev și prin implicarea elevilor în învățare; – să stabilească așteptări înalte de la toți elevii, indiferent de mediul din care vin aceștia; – să manifeste interes și pasiune pentru predare, învățare și literație, la nivel personal și instituțional; – să conștientizeze că trebuie să acorde atenție lecturii, citirii și scrierii, la fiecare disciplină în parte prin diversitatea textelor, strategii de lectură, vocabular, evaluare formativă; – să susțină și să stimuleze elevii să citească la disciplina pe care o predau; – să susțină și să încurajeze folosirea instrumentelor TIC și lectura digitală în timpul orelor de clasă. Managementul, la nivelul școlii, trebuie să adopte un curriculum coerent și integrator pentru literație, în sensul unei abordări coerente de către toți profesorii instituției, în sfera predării și a învățării. De asemenea, să pretindă și să faciliteze formarea și dezvoltarea profesorilor din instituție în domeniul literației, prin implicarea acestora în cursuri de formare continuă în acest sens. Ar fi recomandabilă și introducerea unui opțional de literație integrat la nivelul tuturor ariilor curriculare, al tuturor disciplinelor. La nivelul ministerului, decidenții trebuie să se axeze pe următoarele direcții de acțiune: ü introducerea unui curs și studierea, la nivel universitar, a problemelor legate de alfabetizarea funcțională (identificare, instrumente, strategii de reducere, metode de predare și evaluare adecvate); ü schimbarea practicii de predare – învățare de la clasă prin: mutarea accentului de pe predare pe învățarea activă, folosirea metodelor și strategiilor de predare care facilitează înțelegerea, metacogniția și aplicarea, promovarea lecturii la toate disciplinele de studiu și folosirea textului în predare și dezvoltarea competențelor de lectură la toate disciplinele de studiu; includerea dezvoltării competențelor de literație ale elevilor în curriculumul național, la fiecare disciplină de studiu; ü lansarea unui program național de formare a profesorilor în domeniul literației/ alfabetizării funcționale; ü identificarea nivelului de analfabetism funcțional al elevilor în fiecare instituție școlară și adoptarea măsurilor corespunzătoare de reducere a acestuia; ü realizarea unor campanii naționale de promovare și susținere a lecturii în familie, la școală, la locul de muncă și în societate; ü propunerea unei politici publice în legătură cu dreptul elevilor de a fi alfabetizați funcțional în timpul învățământului obligatoriu, pentru a le asigura funcționarea eficientă în societate (Ursachi Oana-Mariana)

 

Principalele acțiuni pe care le propun a fi aplicate în sistemul educațional românesc pentru îmbunătățirea alfabetizării funcționale fac referire la profesori, management și decidenți. Profesorii, la nivelul disciplinei, trebuie să se axeze pe următoarele acțiuni: – să-și organizeze actul de predare astfel încât să conducă la înțelegere și să producă învățare; – să folosească strategii și metode de literație în predare deoarece vor conduce la creșterea calității învățării; – să crească motivația elevilor de a învăța, prin dezvoltarea unei relații de sprijin profesor – elev și prin implicarea elevilor în învățare; – să stabilească așteptări înalte de la toți elevii, indiferent de mediul din care vin aceștia; – să manifeste interes și pasiune pentru predare, învățare și literație, la nivel personal și instituțional; – să conștientizeze că trebuie să acorde atenție lecturii, citirii și scrierii, la fiecare disciplină în parte prin diversitatea textelor, strategii de lectură, vocabular, evaluare formativă; – să susțină și să stimuleze elevii să citească la disciplina pe care o predau; – să susțină și să încurajeze folosirea instrumentelor TIC și lectura digitală în timpul orelor de clasă. Managementul, la nivelul școlii, trebuie să adopte un curriculum coerent și integrator pentru literație, în sensul unei abordări coerente de către toți profesorii instituției, în sfera predării și a învățării. De asemenea, să pretindă și să faciliteze formarea și dezvoltarea profesorilor din instituție în domeniul literației, prin implicarea acestora în cursuri de formare continuă în acest sens. Ar fi recomandabilă și introducerea unui opțional de literație integrat la nivelul tuturor ariilor curriculare, al tuturor disciplinelor. La nivelul ministerului, decidenții trebuie să se axeze pe următoarele direcții de acțiune: ü introducerea unui curs și studierea, la nivel universitar, a problemelor legate de alfabetizarea funcțională (identificare, instrumente, strategii de reducere, metode de predare și evaluare adecvate); ü schimbarea practicii de predare – învățare de la clasă prin: mutarea accentului de pe predare pe învățarea activă, folosirea metodelor și strategiilor de predare care facilitează înțelegerea, metacogniția și aplicarea, promovarea lecturii la toate disciplinele de studiu și folosirea textului în predare și dezvoltarea competențelor de lectură la toate disciplinele de studiu; ü includerea dezvoltării competențelor de literație ale elevilor în curriculumul național, la fiecare disciplină de studiu; ü lansarea unui program național de formare a profesorilor în domeniul literației/ alfabetizării funcționale; ü identificarea nivelului de analfabetism funcțional al elevilor în fiecare instituție școlară și adoptarea măsurilor corespunzătoare de reducere a acestuia; ü realizarea unor campanii naționale de promovare și susținere a lecturii în familie, la școală, la locul de muncă și în societate; ü propunerea unei politici publice în legătură cu dreptul elevilor de a fi alfabetizați funcțional în timpul învățământului obligatoriu, pentru a le asigura funcționarea eficientă în societate. (Străjeriu Cristian-Mihai)

 

Conștientizarea fiecărui elev că minimul de cunoștiințe nu ucide. b) Respectarea programei școlare, acordându-se aceeași importanță tuturor disciplinelor de studiu, pornind de la ciclul primar și continuând cu celelalte. Realizarea de colective de elevi cu efective nu omogene care să permită cadrului didactic să asigure necesarul de timp fiecărui elev. c) Corelarea pe verticală a programelor școlare. Manualele școlare să fie realizate de către o editură subordonată direct ministerului și colectivul de „specialiști” să fie real.( Albu Ion)

 

La nivelul fiecărei discipline este necesar ca profesorii să depună efortul de a alege textele cele mai semnificative pentru elevi (din punct de vedere a conciziunii și clarității), astfel încât acestea să contribuie în mod real la învățare. Mai mult decât atât, cadrele didactice ar trebuie să facă tot ceea ce le stă în putință pentru a îi motiva pe elevi să citească și să reflecteze asupra ceea ce au citit și să fie conștienți de importanța literației în învășare (și predare). Pentru aceasta ar trebui să pornească în întâmpinarea oricăror programe de formare în acest domeniu și să ceară sprijinul mentorilor sau a specialiștilor în domeniu. În ceea ce privește școala, în primul rând directorii ar trebui să militeze pentru introducerea unui grup de studiu privind lectura cognitivă, fie folosind resursele proprii (mentori formați în acest domeniu sau chiar participanți la programele de formare în domeniul literației), fie prin furnizarea de resurse și materiale privind performanța și scopurile pe termen lung referitoare la alfabetizarea funcțională, astfel încât munca fiecărei persoane implicate în eradicarea analfabetismului funcțional să fie mult mai eficientă. De asemenea directorii pot colabora cu profesorii și specialiștii în literație pentru a crea strategii în vederea atingerii acestor obiective. (Vatavu Mihaela-Constantina)

 

La nivelul disciplinei profesorii de matematică ar trebui să utilizeze textul matematic, deci manualele trebuie folosite la fiecare oră! Managerii unităţilor de învăţământ ar trebui să fie mai atenţi, în cadrul orelor de asistenţă la acest aspect.Ministerul ar trebui să propună universităţilor pepiniere de profesori să organizeze cursuri de literaţie pentru tinerii absolvenţi! (Trufin Magdalena)

 

Toate nivelurile de decizie ar trebui să considere alfabetizarea funcțională ca obiectiv transversal, pentru toate disciplinele și pentru toate nivelurile de învățământ, în următoarele condiții: copletarea conceptului de alfabetizare funcțională, pe lângă componentele clasice (competențe de literație, numerație, rezolvare de probleme) cu alte competențe cheie, de tipul (exemple): 1 Cele 8 competențe cheie stabilite în LEN. 2. ”Cei 4 c” (comunicare, colaborare, creativitate, gândire critică). 3. ”Cele 5 competențe antreprenoriale” (autodirecționarea, gândirea bazată pe dovezi, perseverența, asumarea calculată a riscului și tolerarea ambiguității) etc., identificate ca esențiale pentru funcționarea în societatea contemporană și, mai ales, în cea viitoare. (Iosifescu Constantin-Șerban)

 

Formarea profesorilor la nivelul disciplinei istorie în programe legate de literație – la nivelul școlii folosirea unor teste standardizate pentru a conoaște procentul de analfabeți funcționali, promovarea exemplelor de bune practici în domeniul metodelor adecvate legate de literație la nivelul comunității școlare, la nivelul ministerului este necesară adoptarea unei politici naționale legate de prevenirea, înlăturarea sau diminuarea analfabetismului funcțional, sprijin oferit școlilor de profesioniști în domeniu. (Țugulea Marcela)

 

La nivelul ministerului, prin modificarea Planului-cadru și a programelor școlare. La nivelul școlii, prin acceptarea acestei probleme- analfabetism funcțional și combaterea ei prin măsuri susținute din partea cadrelor didactice. La nivelul disciplinei, prin alocarea unui număr mai mare de ore sau descongestionarea materiei. (Flecheanu Liliana)

 

La nivelul disciplinei: aplicarea strategiilor de literatie in vederea imbunatatirii rezultatelor scolare. (Matei Otilia)

 

Crearea unui post de profesor pe Literație la nivel de școală, ca resursă umană, iar îmbunătățirea alfabetizării funcționale să devină politică de stat. (Cucu Adina-Lucia)

 

In cadrul disciplinei se urmărește formarea competențelor de comunicare și de înțelegere a textelor literare și nonliterare. La nivelul școlii se vor stabili activități curriculare și extracurriculare în măsură să conducă la îmbunătățirea competențelor de literație ale elevilor prin promovarea strategiilor de lectură. La nivelul ministerului s-ar impune o modernizare a programelor, revizuirea manualelor și stabilirea clară a competețelor ce urmează să fie dezvoltate la elevi. (Cărăbăț Niculina)

 

La nivelul ministerului: introducerea în curriculum a unei ore de alfabetizare (Lungu Dorina)

 

  1. Ce recomandări aveți privind formarea continuă și inițială profesorilor (indiferent de specialitate) în domeniul literației?

Pregătirea în utilizarea metodelor de predare cu accent pe literație (Panaite Elena-Valerica)

 

Includerea literației/ alfabetizării funcționale ca temă în formarea inițială a cadrelor didactice; promovarea cursurilor de formare continuă de dezvoltare a competențelor de literație prin toate disciplinele școlare – ca formă de sprijin metodologic a cadrelor didactice; promovarea în sistem și în comunitatea profesională a conceptului și a practicilor de tip „literacy” prin acțiuni variate de conștientizare, de exemplu: simpozioane sau conferințe dedicate, ateliere de lucru, apariții mass-media, prin rețele de socializare, publicitate dedicată etc. (Văcărețu Ariana-Stanca)

 

Formarea inițială și continuă să ofere profesorilor instrumente (strategii, metode, abordări) eficiente în domeniul literației. (Zbranca Viorel)

 

Obligativitatea urmării masteratului didactic pentru a accede la un post didactic în învățământ, conform LEN – Legea educației naționale nr. 1/2011 – a fost amânată prin OUG 92/2012. • Derularea de programe de formare continuă a profesorilor, vizând dezvoltarea competențelor necesare pentru atingerea obiectivelor vizând stimularea învățării reflexive, conștiente și responsabile, pe bază de motivare. (activități metodice, cercuri pedagogice, programe de formare comasate) • Regândirea sistemului de formare inițială a profesorilor prin mutarea accentului de la achizițiile cognitive la formarea de competențe și dezvoltarea creativității tinerilor profesori, precum și pentru lucrul cu copiii cu dizabilități integrați în învățământul de masă. (Petrescu Paloma)

 

Introducerea unui curs de literație în pregatirea psiho-pedagogică a profesorilor în timpul facultății și apoi fiecare profesor debutant să fie îndurmat de un mentor personal cel puțin doi ani de activitate didactică. (Ardeleanu Ana-Maria)

 

Introducerea unor conținuturi în programele școlare care să urmărească înlăturarea analfabetismului funcțional (Teișanu Ana-Maria)

 

Instituirea unor workshop-uri și a unor mese rotunde prin care să învățăm cum sa-i determinăm pe elevi să citească.(Andriescu Carmne Vasilica)

 

Abordarea cu seriozitate, cu tematică specifică a problematicii literației , activități teoretice și practice coordonate de specialiști în domeniu. (Tugulea Gelu)

 

Este necesar ca pregatirea sa inceapa in timpul facultatii si sa continue pe toata durata exercitarii profesiei didactice. Este necesara imbunătățirea formării cadrelor didactice pentru ca acestea să poată transfera competențele enunțate in profilul absolventului în curriculum. Formarea in domeniul dezvoltarii abilitatilor de viata, educatia non-formale si diverisficarea metodelor de predare sunt este extrem de importante intrucat pot dezvolta competentele cheie ale elevilor in domeniul literatiei, al alfabetizarii functionale. Introducerea masteratului didactic poate constitui o componenta importanta pentru procesul de formare continua a cadrelor didactice cu impact in atenuarea fenomenului analfabetismului functional. (Ifrim Remus)

 

Desfăsurarea unor cursuri de formare pe tema literației, introducerea unui curs de literație pentru studenți în timpul facultății, realizarea unui master pe literație, realizarea unor broșuri/ filmări cu exemple de bună practică. (Raclariu Adina Cristina)

 

E prea puțin probabil ca toate familiile să se implice real și activ în viața scolară a copiilor. Grija zilei de mâine sau viciile domină, din păcate, mediul familial, iar copiii școlari sunt, mai ales în rural, salvatorii fraților mai mici. De altfel unii părinți sunt prea puțin preocupați să citească și să cumpere cărți. Poate dacă ar exista o posibilitate de a-i forța să achiziționeze măcar câteva titluri pe an cu care să încropească acasă o mica bibliotecă… poate alocarea unei sume de bani care să fie obligatoriu cheltuită pentru cărți… (Raclariu Adina Cristina)

 

Organizarea cursurilor de formare pe tema literației în Școala de vară, dezbaterea principiilor literației in cadrul cercurilor pedagogice și a activităților de catedra, întruniri periodice ale mentorilor, schimburi de experiență între școlile implicate în proiect și nu numai. (Savin Luminita)

 

Participarea la cursuri de formare în fiecare an. (Dughilă Cătălina)

 

Sunt de părere că și formarea inițială și formarea continuă trebuie să abordeze problemele de literație, la fiecaare disciplină. Ca formator în acest domeniu, am avut șansa să aflu că în țările cu un sistem educațional performant-Finlanda, Norvegia, Olanda- există această dublă abordare. Mă gândesc la soluția integrării unor cunoștințe fundamentale de literație în programa de definitivat (cunoștințe pe care studenții ar trebui să le primească prin cursuri specializate în facultate ) iar apoi la soluția integrării unor noțiuni mai complexe de literație în programa care se cere pentru gradul al II-lea. Astfel, „maturizarea” cadrului didactic se va face concomitent cu felul în care acesta își va dezvolta o imagine de sine care să-l recomande și ca profesor de literație. (Chelariu Silvia Brândușa)

 

In cadrul fiecărei facultăți, indiferent de specialitate să existe cursuri distincte de literație. (Grebinișan Delia)

 

Introducerea aspectelor legate de literație, dincolo de prezentarea acesteia, ca tehnica sau abilitate, în programele inițiale și continue de formare. Extinderea modelelor conceptuale cu privire la misiunea și rolul educației și al formatorilor precum și al surselor de formare având în vedere o perspectivă mai largă a literației – ca demers multiaxial de generare a sensului – a produce, a pune în circulație, a înțelege în interacțiuni anume, a interpreta și a aprecia critic-reflexiv o varietate de forme de expresie și medii de expresie. Multiplicarea și diversificarea ocaziilor de exersare a creării de contexte care să promoveze literația și rolul activ al celor implicați în procese reciproce de învățare. (Gavrilovici Ovidiu)

 

Abordarea acestei formari in contextul complex al unui program care sa vizeze 30% aspectele teoretice si 70% aplicatii practice la clasa, sub supervizarea unor experti practicieni care sa fie capabili pe de o parte sa ofere un model de practica (demonstratie, modelare) si pe de alta parte feedback constructiv atat in proiectarea cat si in implementarea si evaluarea activitatilor educationale. (Ungureanu Raluca)

 

Participarea in cadrul proiectelor de gen, a cursurilor, mese rotunde, schimb de experienta- formare continua. Formare initiala – Introducerea limbii si literaturii romane obligatorii in orice specialitate, ca modul obligatoriu. (Ispir Iuliana-Florentina)

 

Un program național de formare a competențelor în domeniul literației pentru cadrele didactice cu scopul promovării literației la toate disciplinele de studiu și cooptarea familiei în programe de literație (Câmpean Aurelia)

 

Indiferent de domeniu, de specialitate, în programele de formare iniţială şi continuă a profesorilor, ar trebui să existe cursuri de literaţie spre a se aprofunda strategiile de învăţare, metacogniţia, lucrul diferenţiat în vederea ameliorării procesului de învăţare. (Olinici Ana-Iulia)

 

Cursuri anuale (Mihaescu Mihai)

 

Consider că vizualizarea unor momente de lecţii sau a unor lecţii întregi ar constitui un punct de plecare. Acestea trebuie să conţină aplicarea cu succses a metodelor, a pricipiilor literaţiei. Întîlnirile profesorilor care au state mai vechi în aplicarea literaţiei la clasă cu cei care sunt la început de drum sau cu cei care nu au aplicat principiile literaţiei ar putea creşte calitatea procesului de învăţare la clasă şi, în consecinţă, ar scădea nivelul de analfabetism funcţional cu care se confruntă societatea românească. Aici cred că şi profesorul-mentor îşi poate aduce aportul, prin schimburi de experienţă. (Tănase Nicolae-Rafael)

 

Pregătirea inițială și continuă în contextul problemelor actuale(analfabetism funcțional, literație, comunicare) și anticiparea celor viitoare. Un accent deosebit pe practica la clasă în timpul formării inițiale. (Zaharia Georgel)

 

Cursul de literație la care am participat a fost deosebit de interesant, sunt convinsă că foarte mulți profesori nu au cunoștințe în domeniul literației, mai ales învățătorii trebuie să urmeze aceste cursuri care sunt vitale pentru alfabetizarea elevilor.Manualele, programele școlare trebuie să fie în conformitate cu aceste metode, tehnici de lectură din cadrul cursului.

La nivelul ministerului,de către decidenți(Ciucanu Mariana-Marina)

 

Cred că este foarte important ca profesorii să cunoască în primul rând, semnificaţia acestor două noţiuni: analfabetismul funcţional şi literaţia. Din păcate sunt profesori care confundă termenul de analfabetism de bază cu cel funcţional. Aceştia consideră că este necesar ca elevul să ştie doar să citească şi să scrie, nu şi să şi înţeleagă ceea ce citeşte. Principala cauză este faptul că nu au fost învăţaţi să predea altfel. De aceea cred că ar fi foarte bine ca viitorii profesori să cunoască din timp cum să folosească metodele literaţiei încă din facultate. Este mult mai uşor să înveţi din facultate aceste metode şi apoi să le aplici la şcoală.(Onea Veronica)

 

Formarea profesorilor în domeniul literației trebuie să reprezinte o prioritate pentru fiecare școală, pentru comunitate și pentru sistemul educațional național;

introducerea unui curs și studierea, la nivel universitar, a problemelor legate de alfabetizarea funcțională (identificare, instrumente, strategii de reducere, metode de predare și evaluare adecvate);

creșterea numărului de profesori specializați în disciplina lor și în lectură, ce au cunoștințe de literație care includ: diversitatea textelor, strategii de lectură, vocabular, evaluare formativă;

 promovarea metodelor și strategiilor de literație în cadrul comisiilor metodice și al cercurilor pedagogice, sesiuni de comunicare, simpozioane etc.(Ursachi Oana-Mariana)

 

Formarea profesorilor în domeniul literației trebuie să reprezinte o prioritate pentru fiecare școală, pentru comunitate și pentru sistemul educațional național; ü introducerea unui curs și studierea, la nivel universitar, a problemelor legate de alfabetizarea funcțională (identificare, instrumente, strategii de reducere, metode de predare și evaluare adecvate); ü creșterea numărului de profesori specializați în disciplina lor și în lectură, ce au cunoștințe de literație care includ: diversitatea textelor, strategii de lectură, vocabular, evaluare formativă; ü promovarea metodelor și strategiilor de literație în cadrul comisiilor metodice și al cercurilor pedagogice, sesiuni de comunicare, simpozioane etc. (Străjeriu Cristian-Mihai)

 

Indiferent de specialitate, se observă de o bună bucată de vreme, un dispreț din partea corpului profesoral față de nevoia de a învăța. Consider formarea continuă, indiferent de specificul programului, un factor definitoriu în asigurarea unui permanent contact cu elementele de noutate, care nu sunt puține, ce pot să asigure un minim progres pentru elevi nu pentru umflarea unui dosar personal pe care să-l fluturăm în fața colegilor. (Albu Ion)

 

Încă din timpul facultății trebuie acordată o atenție deosebită abilităților de comunicare a viitorilor profesori. Ei vor trebui să înțeleagă importanța transmiterii unui mesaj concis și coherent elevilor lor. Apoi, formarea ulterioară a profesorilor nu trebuie să fie doar de suprafață, pentru obținerea de credite (care ar trebui eliminate), ci prin proiecte personale, prin care să dovedească că și-au însușite ceea ce au învățat în cadrul programului de formare. (Vatavu Mihaela-Constantina)

 

Cursuri obligatorii organizate de formatori ARL (Trufin Magdalena)

 

Un profesor care nu deține o competență, nu poate forma acea competență la elevi. Ca urmare:

  1. Pentru viitorii profesori – evaluarea nivelului de alfabetizare funcțională / literație.
  2. Existența componentelor de formare inițială și a programelor de inserție profesională și formare continuă centrate pe alfabetizarea funcțională a viitorilor profesori.
  3. Existența componentelor de formare inițială și a programelor de inserție profesională și formare continuă centrate pe proiectarea, realizarea și evaluarea activităților de învățare cu obiective vizând alfabetizarea funcțională / literația, pentru toate nivelurile de învățământ și pentru toate disciplinele. (Iosifescu Constantin-Șerban)

 

În condițiile în care problema analfabetismului funcțional ar deveni o problemă de politică publică asumată de către Ministerul Educației Naționale, problema formărilor amintite ar intra de asemenea în atenția specialiștilor și a programelor de formare la nivel formal (Țugulea Marcela)

 

Adaptarea tuturor metodelor de lucru la nivelul de dezvoltare psiho-intelectuală a copiilor. (Flecheanu Liliana)

 

Participarea tuturor cadrelor didactice la cursurile de literatie. (Matei Otilia)

 

În cadrul universităților să existe cursuri de literație în procesul de formare al viitorilor profesori, iar în școli și la nivel de inspectorate să se facă cursuri pentru profesori în domeniul literației. (Cucu Adina-Lucia)

 

Sunt necesare o serie de programe de formare continuă și inițială care să ofere profesorilor posibilitatea de a cunoaște și aplica noi metode și strategii de lucru la clasă, bazate pe metacogniție, să dezvolte la elevi competențele de lectură care să îmbunătățească nivelul de alfabetizare funcțională. (Cărăbăț Niculina)

 

Participarea la cursuri de literație (Lungu Dorina)

 

  1. Ce recomandări aveți privind îmbunătățirea competențelor de literație la nivelul familiilor, mai ales ale celor din grupuri vulnerabile?

 

Programe publice de participare a parinților la exercitii de citire, lectura publica, etc. Crearea de noi biblioteci (Panaite Elena-Valerica)

 

Propunem derularea de programe de literație pentru familie – un exemplu de bună practică în acest sens îl constituie programul de literație creat și testat în cadrul proiectului LIT3 (http://www.lit3-project.eu/). (Văcărețu Ariana-Stanca)

 

Școala să comunice și să colaboreze cu familiile, prin organizarea de activități comune și prin abordări care să necesite implicarea familiilor în activitățile elevilor. De asemenea, în aceste acțiuni să fie implicate ONG-uri. (Zbranca Viorel)

 

Organizarea de activități nonformale și informale, pe baza parteneriatelor public – privat, destinate participării copil – părinți; ateliere tematice în care copiii și părinții derulează activități de învățare. (Petrescu Paloma)

 

Inițierea părinților, printr-un curs la nivelul școlii, în problematizarea analfabetismului funcțional și implicarea lor în lectura împreună cu proprii copii. (Ardeleanu Ana-Maria)

 

Alfabetizare, acolo unde este necesar. (Teișanu Ana-Maria)

 

Exemplele de bune practici pot duce la îmbunătățirea competențelor de literație (Andriescu Carmen Vasilica)

 

Programe coerente ale MEN (Tugulea Gelu)

 

Studiile nationale si internationale demonstreaza o legatura stransa intre nivelul de saracie al familiei si rata analfabetismului functional. Din practica, specialistii Fundatiei World Vision Romania au putut observa o reducere a fenomenului in comunitatile, unitatile de invatamant si familiile care participa la diferite programe adresate atat copiilor, parintilor si cadrelor didactice. – Copiii care participa la programe de educatie remediala/de tip Scoala dupa Scoala (modele de buna practica : proiectul Paine si Maine http://www.painesimaine.ro/, Educatie remediala de la egal la egal- cu implicarea unor mentori), care beneficiaza de sprijin educational, de o masa calda si de activitati de educatie non-formala au inregistrat progrese notabile. Am observat ca aceste programe contribuie la reducerea timpurie a dificultăților și discrepanțelor în însușirea abilităților de scris, citit și socotit pentru elevii din învățământul primar, la cresterea randamentul școlar. De asemenea, prin aceste programe este sprijinita crearea de oportunități de dezvoltarea a abilitatilor de viață independentă și orientare vocațională pentru copiii proveniti din familii cu serioase dificultati socio-economice. – Psihologii Fundatiei World Vision au derulat programele de consiliere si logopedie adresate elevilor care prezinta un nivel ridicat de analfabetizare functionala si parintilor acestora. Rezultatele programelor au demonstrat eficienta acestor interventii atat din punct de vedere al cresterii motivatiei, stimei de sine, integrarii scolare cat si din perspectiva imbunatatirii performantei si frecventei scolare, in general. – Parintii elevilor vulnerabili educational si-au imbunatatit abilitatile parentale prin participarea la programe specifice (modulul educatie, protectie si sanatate). In cadrul modulului educatie, parintii au invatat care sunt acele metode, tehnici, instrumente prin care pot completa eforturile scolii in vederea asigurarii unei educatii de calitate : cunoasterea nevoilor educationale ale copiilor, sprijinirea lor in efectuarea temelor, recunoasterea semnalelor de alarmă in ceea ce priveste dezvoltarea intelectuală, rezultatele şcolare ale copilului si nivelul de alfabetizare. In mediul rural serviciile sociale specializate sunt inexistente, singurele institutii care aduc parintii impreuna sunt gradinita si scoala. Este nevoie de o coordonare la nivel local a institutiilor responsabile ( APL, SPAS, Scoala,Gradinita,Medic Familie,etc) pentru a realiza analiza practicile parentale curente din comunitate, identificarea de resurse, planificarea anuala si implementarea unui program de educatie parentala adaptat in functie de caracteristicile grupului de parinti. – Asociatiile de parinti au fost implicate in diverse actiuni de advocacy prin care s-a vizat si problema analfabetismului functional. Pin metode de local level advocacy precum “Vocea si actiunea Cetateanului”, parintii, alaturi de profesori, autoritati locale si copii au evaluat calitatea educatiei din comunitate si au elaborat un plan de actiune cu masuri specifice care au inclus si aceasta problematica. – O alta recomandare se refera la dezvoltarea si promovarea programelor de literatie pentru familii si copii in comunitatile vulnerabile in gradinite, scoli, biblioteci publice. Caravana de Lectura, Scolile de Vara cu focus pe activitati de literatie, Dupa-amiezi vesele de lectura pentru parinti si copii, sunt exemple de astfel de programe care se alatura diferitelor intiative locale cu scopul de a dezvolta competentele de literatie la copii si parinti. – Dezvoltarea de programe de mobilizare comunitară care vizeaza implicarea părinților și a comunităților din care acestia fac parte pentru a-i sprijini pe copii să invete să citească prin activități de alfabetizare extra-școlare și prin crearea de materiale de lectură relevante la nivel local. Implicarea profesorilor și părinților in crearea unui mediu favorabil dezvoltarii competentelor de literatie in familie, la scoala si in comunitate. – Implicarea cadrelor didactice prin participarea la diferite evenimente de formare : workshopuri si schimburi de experienta in domeniul educatiei remediale, si dezvoltarea capacitatii acestora in vederea implementarii unor programe de tip scoala dupa scoala (structura, mod de lucru, abordare, metodologie) pot avea un impact considerabil. Prin astfel de programe, cadrele didactice invata cum sa particularizeze interventiile pentru copiii cu dificultati de invatare sau cerinte educationale speciale etc. (Ifrim Remus)

 

Interpretarea și valorizarea testelor naționale tip PISA de la clasele II, IV, VI; dezvoltarea unor programe de remediere realizate de un profesor de sprijin, prezența unui psiholog școlar în fiecare școală …(Raclariu Adina Cristina)

 

Implicarea familiei în activitățile din școală prin participare la ore , la expoziții cuprinzând lucrările copiilor, la activitățile extracurriculare. (Savin Luminita)

 

Pentru reducerea analfabetismului funcțional, competențele de literație trebuiesc formate și dezvoltate atât la nivelul școlii cât și al familiei prin programe de incluziune socială, de reducere a abandonului școlar și sprijinire a familiilor care provin din grupurile vulnerabile. (Dughilă Cătălina)

 

La această întrebare nu mă pot gândi decât la faptul că fiecare familie ar trebui să aibă acces la cursuri de literație. Persoanele șomere, persoanele care trebuie să facă diverse cursuri de reconversie, trebuie ajutate prin cursurile menționate, să înțeleagă că orice se poate învăța la orice vârstă! Am aflat din statisticile internaționale că România este pe ultimul loc la numărul de adulți care se mai înscriu în vreo formă de învățământ, după ce termină școala. O asemena statistică este rezultatul unui sistem educațional care a descurajat și încă descurajează independența în învățare. Apoi, cred că mass-media ar putea avea un rol important în popularizarea activităților legate de lectură (nu doar lectura de plăcere, ci și lectura ca instrument util în dezvoltarea personală pentru accesul la o slujbă mai bună și o viață mai bună!) (Chelariu Silvia Brândușa)

 

Școala poate să sprijine prin diferite activități comune, părinte -elev- profesor (Grebinișan Delia)

 

Diversificarea perspectivelor cu privire la posiblitățile și influenta acestora, la nivelul la care acestea sunt conștientizate, exersate și applicate în viața de zi cu zi și exersarea unor noi posibilități prin poziționarea lor centrală și sprijinirea exprimării punctelor de vedere, al preferințelor, rezultatelor, și dezideratelor pe care le pot pune în circulație, în familie, în relația cu școala și comunitatea, cu societatea. (Gavrilovici Ovidiu)

 

Scoala parintilor. Biblioteca parintilor. Activitati comune de lectura pentru intelegere in scoala si in afara acesteia. (Ungureanu Raluca)

 

Implicarea in activitatile scolii. Participarea la spectacole de teatru ale copiilor, realizarea de proiecte in care copilul si parintele sa fie implicat direct, stimularea participarii si din punct de vedere material ( nu in mod special cu bani, ci mai degraba cu materiale: carti, costumatii, seri de lectura etc. (Ispir Iuliana-Florentina)

 

Abilitarea unor persoane ca facilitatori de literație (în sens larg)/alfabetizare, recunoașterea unei astfel de profesii ca aceea de facilitator de literație pentru familie și introducerea în Codul Ocupațiilor din România. (Câmpean Aurelia)

 

În unităţile şcolare, ar trebui iniţiate şcoli ale părinţilor în care să fie abordată şi tematica LITERAŢIEI -sunt binevenite activităţi de tipul: să citim împreună cu un copil, să înţelegem un text literar/nonliterar, să donăm o carte, să recomandăm o carte, să împărtăşim din experienţa noastră de lectură! (Olinici Ana-Iulia)

 

Sa citeasca mai mult literatura de specialitate. (Mihaescu Mihai).

 

Cred că se impun întâlniri cu părinţii, cu decidenţii din comunitatea locală pentru a le expune beneficiile conceptului de literaţie. Trebuie ca membrii familiior, atât din grupurile expuse diverselor riscuri, cât şi la modul general, să conştientizeze importanţa lecturii alături de copiii lor , împreună cu ei. Nu cred că o oră pe zi, într-o fază de început, nu ar putea petrece împreună citind ceva, punându-şi întrebări, încercând să înţeleagă. Trebuie ca oamenii să renunţe la prejudecăţi, să ndească în perspectivă, având în vedere că este vorba de viitorul copiilor lor. (Tănase Nicolae-Rafael)

 

Informare și motivarea acestor familii.Programe de pregătire derulate la nivelul școlii. (Zaharia Georgel)

 

Aș recomanda și îndemna mai mult achiziționarea de cărți din biblioteca personală, împrumutul cărților de la bibliotecă.E foarte dificil pentru că foarte mulți părinți din aceste grupuri sunt analfabeți funcțional, mulți reușind prin programul A DOUA ȘANSĂ să scrie și să citească la nivelul ministerului,de către decidenți. (Ciucanu Mariana-Marina)

 

Din păcate există foarte mulţi copii care nu ştiu să citească şi să scrie şi care nu reuşesc să termine nici cinci clase. Aceasta este cruda realitate şi consider că o parte din vină o au părintii. În primul rând vorbim de acei copii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate şi sunt crescuţi de alte rude. Aceşti copii cad de cele mai multe ori in pragul teribilismului, insubordonării şi a părăsirii timpurii a şcolii. Am vazut multe cazuri în care aceşti copii neglijaţi ajung să abandoneze şcoala devreme. Deoarece nu mai există acasă nici o formă de educaţie şi disciplină copii ajung la şcoală fără nici o formă de respect faţă de profesori, de disciplină şi subordonare. Ajung să aibă probleme de comportament şi de învăţătură şi ajung să nu le pese de nimic. De aceea consider că un profesor nu poate realiza multe lucruri în cele 2 ore la şcoală dacă acasă copilul nu este învăţat sau disciplinat. Toate încercările profesorului sunt astfel spulberate dacă elevul nu are nici un sprijin acasă. În al doilea rând, sunt cazuri în care nici părinţii nu ştiu să citească şi să scrie şi nu îşi pot ajuta copii. O bună soluţie ar fi realizarea unor cursuri speciale pentru părinţii cu astfel de probleme. Astfel, părinţii ar avea posibilitatea nu numai de a îşi ajuta copii acasă dar şi de a îşi găsi locuri de muncă mai bune. În ultimul rând, vorbim de acele familii sărace care nu au posibilitatea de a îşi trimite copii la şcoală. Astfel de familii trebuie ajutate să îşi găsească locuri de muncă pentru a îşi întreţine copii şi pentru a le oferi posibilitatea de a învăţa ca toţi ceilalţi.(Onea Veronica)

 

Îmbunătățirea competențelor de literație la nivelul familiilor, mai ales ale celor din grupuri vulnerabile trebuie să se realizeze prin implementarea de programe în domeniul literaţiei, prin colaborările cu ONG-urile care activează în domeniul educațional sau social, prin introducerea de cursuri de limba română sau alte cursuri care conduc la îmbunătățirea și ameliorarea literaţiei. De asemenea, se impune o colaborare strânsă între familie și școală prin abordarea de teme privind literația în cadrul lectoratelor sau al consilierii părinților și stimularea cooperării între școală-familie- instituții publice- întreprinderi.(Ursachi Oana-Mariana)

 

Îmbunătățirea competențelor de literație la nivelul familiilor, mai ales ale celor din grupuri vulnerabile trebuie să se realizeze prin implementarea de programe în domeniul literaţiei, prin colaborările cu ONG-urile care activează în domeniul educațional sau social, prin introducerea de cursuri de limba română sau alte cursuri care conduc la îmbunătățirea și ameliorarea literaţiei. De asemenea, se impune o colaborare strânsă între familie și școală prin abordarea de teme privind literația în cadrul lectoratelor sau al consilierii părinților și stimularea cooperării între școală-familie- instituții publice- întreprinderi. (Străjeriu Cristian-Mihai)

 

Acordarea de PUȚIN timp și viitorului membru al societății pe azi îl privim ca și cum nu ne este importantă persoana sa. Să nu uităm că el va fi sprijinul de mâine vârstnicilor și modelul tinerelor mlădițe, proprii sau a celor din jurul său. Beneficiile momentului vor reprezenta mai târziu o multitudine variată de lipsuri. (Albu Ion)

 

Familia ar trebui să joace cel mai important rol în educația copiilor. Cu toate acestea, în condițiile actuale, este necesară, mai întâi, o educație a memrilor familiei, în ceea ce privește literația. În primul rând, ar fi necesară crearea unui cadru în care familia să învețe. Un astfel de cadru ar putea fi ”școala părinților”, care se poate desfășura mai ales pe perioada vacanțelor, dar și în timpul desfășurării școlii, atunci când programul părinților permite. Apoi, organizarea de activități prin care să se ofere părinților ocazia de a își îmbunătăți competențele de literație: workshop-urile în care să lucreze cu copiii lor pentru lecturarea și înțelegerea unor texte, lectura împreună cu copiii (ceea ce i-ar face să depună eforturi pentru a fi ei înșiși modele pentru copiii lor și astfel ar fi mult mai conștienți despre importanța înțelegerii lecturii). (Vatavu Mihaela-Constantina)

 

Lectorate cu părinţii (Trufin Magdalena)

 

Strategia națională de educație parentală să cuprindă și programe (opționale / facultative) de literație. (Iosifescu Constantin-Șerban)

 

Școala poate interveni doar prin specialiști sau prin formatori-mentori în domeniul literației (Țugulea Marcela)

 

Dezvoltarea capacităților de citit la copiii mici atât la școală cât și în familii. (Flecheanu Liliana)

 

Diseminarea strategiilor dobandite in urma absolvirii cursului de literatie, in cadrul lectoratelor cu parintii. (Matei Otilia)

 

Ar trebui făcute cursuri , la nivelul școlilor, în care să fie implicați și părinții ai căror copii sunt vulnerabili de a abandona școala. (Cucu Adina-Lucia)

 

Implicarea părinților în educație, în activitățile școlii, participarea la activități care să vizeze dezvoltarea competențelor de lectură și de înțelegere a textelor. (Cărăbăț Niculina)

 

Includerea acestora în forme de învățământ cu frecvență redusă pe grupe de vârstă (Lungu Dorina)

 

  1. Ce recomandări aveți privind evaluarea timpurie a analfabetismului funcțional și identificarea soluțiilor remediale?

 

Testări încă din primele clase și profesori de sprijin pentru cei cu probleme (Panaite Elena-Valerica)

 

Ministerul, prin instituțiile specializate din subordine (CNEE, ISE) să urmărească reducerea analfabetismului funcțional și să desfășoare activități de cercetare pentru identificarea de soluții, care să poată fi aplicate în școli. (Zbranca Viorel)

 

Copiii de 6 ani ( la intrarea în clasa pregătitoare) să fie supuși evaluării CJRAE pentru identificarea celor cu deficiențe de învățare, deficit de atenție, CES etc., și asigurarea profesorilor de sprijin. Cadrele didactice să beneficieze de sprijin și consiliere din partea CJRAE sau/și a unor furnizori privați pe baza unor acorduri de colaboare de tip public – privat. • Copiii care la această evaluare nu sunt identificați ca având o deficiență, de orice tip, pot manifesta inițial analfabetism funcțional din motive socio-economico-familiale și trebuie să beneficieze de suport material și pedagogic pentru remediere/recuperare. (Petrescu Paloma)

 

Analfabetismul funcțional poate fi combătut și acum, doar că fiecare instituție trebuie să conlucreze în combaterea acestei probleme. (Ardeleanu Ana-Maria)

 

Existența unui consilier de lectură în școli. (Teișanu Ana-Maria)

 

Evaluarea timpurie a nalfabetismului funcțional se poate face din grădiniță prin intermediul cărților ilustrate, continuând gradual (Andriescu Carmen Vasilica)

 

Teste standardizate și personal calificat (Țugulea Geu)

 

Propunem alinierea obiectivelor evaluării instituționale cu cele ale evaluării competențelor. In acest moment exista diferente notabile intre acestea care afecteaza dimensiunea fenomenului analfabetismului functional. Este necesara o analiza a relevantei testelor internationale PISA si compararea rezultatelor cu cele ale testarilor nationale. In puntele in care sunt identificate procente ingrijoratoare nivel judetean si la nivel local, pot fi realizate planuri remediale care sa contina obiective specifice monitorizate/evaluate periodic. Propunem o abordare unitara care sa includa proceduri, instrumente, teste agreate de MEN atat pentru gradinite cat si pentru scoli prin care sa se identifice timpuriu analfabetismul functional/riscul de analfabetism functional. O alta propunere se refera la analizarea evaluarilor impreuna cu familia si realizarea unor planuri de interventie personalizate cu focus pe dobandirea unor competente de literatie. (Ifrim Remus)

 

Introducerea orei de lectură în gimnaziu, înființarea postului de consilier de lectură, reînființarea bibliotecilor școlare și dotarea acestora cu fond de carte potrivit psihologiei copilului de azi, dotarea fiecărui elev cu tabletă, a fiecărui profesor cu un computer, a școlilor cu sisteme audio-video în fiecare clasă , crearea unui soft electronic pentru fiecare specialitate. (Raclariu Adina Cristina)

 

Eficientizarea evaluărilor de la clasele II, IV, VI prezentând impactul rezultatelor în mod realist (Savin Luminita)

 

O evaluare timpurie a analfabetismului funcțional contribuie la formarea unor generații de adulți care pot lua decizii corecte pe baza analizei și înțelegerii evenimentelor și a relațiilor de cauzalitate. Rezultatele testelor aplicate în diferite stadii ale dezvoltării elevilor să fie atent analizate, iar programele de recuperare să fie elaborate și aplicate eficient. (Dughilă Cătălina)

 

O evaluare timpurie a fenomenului alfabetismului funcțional este esențială, pentru ca și măsurile care se iau pentru remedierea fenomenului să aibă un impact cât mai mare. Evaluarea trebuie făcută profesionist, și, din câte știu, România duce lipsă de persoane calificate pe acest segment. Intervențiile trebuie făcute și ele profesionist. Trebuie intervenit în mediul familial al subiectului, în ceea ce se petrece la școală, și, uneori, e nevoie și de consiliere psihologică de calitate, pentru a se observa dacă nu intervin și alți factori perturbatori în procesul de învățare: ADHD, forme de autism, dislexie etc. De cele mai multe ori, o evaluare corectă a analfabetismului funcțional și apoi o intervenție de calitate este munca unei echipe , pregătită bine în acest domeniu! (Chelariu Silvia Brândușa)

 

O legătură bună între învățătorul și profesori pentru detectarea cauzelor și pentru selectarea metodelor remediale (Grebinișan Delia)

 

Cunoașterea resurselor profesionale și comunitare, al intervențiilor effective în angajamentul celor atinși de analfabetism functional, mărirea vizibilității efectelor agravante ale cronicizării analfabetismului functional și, simultan, crearea unor platforme de pe care să poată fi împărtășite, susținute și sărbătorite – appreciate, valorizate, multiplicate – reușitele, pe cât posibil, în forme și în expresii apropiate de felul în care sunt trăite de cei implicați direct, și nu neapărat „traduse” în jargon științific, profesional sau normativ, legal. (Gavrilovici Ovidiu)

 

Pledez pentru a preveni si nu pentru a remedia. Un invatamant de calitate in care sa primeze nevoile individuale si stilurile de invatare ale elevilor, predare diferentiata, atentie pentru ca fiecare elev sa inteleaga si sa invete, nu pentru cantitatea continuturilor transmise ci pe calitatea competentelor dobandite de fiecare elev. (Ungureanu Raluca)

 

Implicarea specialistilor de la o varsta mai frageda. Acum un logoped se implica abia de la varsta de 5-6 ani, in scoli si gradinita. Daca sunt probleme de la 3 ani, nu isi remediaza problemele decat copiii ai caror parinti sunt educati si au o situatie materiala buna. Cei cu probleme financiare si cu o educatie mai slaba in familie, asteapta un spiholog sau logoped, abia la varsta de 5-6 ani, asta daca isi desfasoara activitatea asa cum trebuie. (Ispir Iuliana-Florentina)

 

Reconsiderarea egalității de șanse: susținerea copiilor în funcție de nevoile identificate (Câmpean Aurelia)

 

Se impune evaluarea timpurie a analfetismului funcţional -la nivelul clasei/al unităţii şcolare/al judeţului, spre a combate efectele de scurtă şi de lungă durată. Identificarea timpurie a gradului de analfetism funcţional, identificarea şi aplicarea măsurilor remediale generează diminuarea şi reducerea fenomenului, integrarea cu succes în următorul ciclu de şcolaritate şi dezvoltarea armonioasă a copilului, a adolescentului şi a tânărului. (Olinici Ana-Iulia)

 

Programe obligatorii in gradinite (Mihaescu Mihai)

 

Identificarea, într-o fază cât mai timpurie a analfabetismului funcţional este extrem de importantă, pentru că ar putea fi remediată mai uşor, mai repede. Aceasta are o importanţă uriaşă şi pe termen lung. Pe termen luns s-ar reduce costurile pe care societatea le are cu cei care se regăsesc în această situaţie. aceştia s-ar putea integra mai uşor în societate, în ţară sau în afară. În clasele primare, sau mai devreme, cei care s-ar putea regăsi în ipostaza de analfabet funcţional pot fi incluşi în programe de remediere prin: ore de lectură suplimentare, utilizarea metodelor specifice literaţiei pentru nivelul lor, implicarea mai mare a părinţilor – acolo unde se poate. (Tănase Nicolae-Rafael)

 

Un program național. (Zaharia Georgel)

 

E un lucru extraordinar, cel puțin cu introducerea evaluărilor de la clasele II, IV, VI acest fenomen poate fio depistat și remediat.Întroducerea corigențelor începând cu clasa I,nu cu clasa a III pentru că foarte mulți elevi sunt promovați și ajung in clasa a IV-a și nu înțeleg mesajul textului la nivelul ministerului,de către decidenți (Ciucanu Mariana-Marina)

 

Consider că este necesar ca atât profesorii cât şi elevii să cunoască din timp la ce nivel sau standard de literaţie se află şi să realizeze împreună un plan de recuperare personalizat. Astfel, profesorii pot realiza ore suplimentare sau meditaţii cu elevii problemă până vor ajunge la nivelul standard propus de cadrele didactice sau de şcoală. (Onea Veronica)

 

Evaluarea timpurie a analfabetismului funcțional este extrem de importantă deoarece se identifică timpuriu dificultățile de învățare ale elevilor, dificultățile în citirea textelor și se pot aplica măsurilor remediale corespunzătoare, care să conducă la diminuarea acestor probleme. Este necesară introducerea standardelor minime de literaţie pe care trebuie să le atingă toți elevii, pe clase, cicluri de învățământ. (Ursachi Oana-Mariana)

 

Evaluarea timpurie a analfabetismului funcțional este extrem de importantă deoarece se identifică timpuriu dificultățile de învățare ale elevilor, dificultățile în citirea textelor și se pot aplica măsurilor remediale corespunzătoare, care să conducă la diminuarea acestor probleme. Este necesară introducerea standardelor minime de literaţie pe care trebuie să le atingă toți elevii, pe clase, cicluri de învățământ. (Străjeriu Cristian-Mihai)

 

Descoperirea din timp, cel târziu la clasele primare, poate conduce la rezultate nesperate dacă familia reduce nivelul pretențiilor și acceptă realitatea. Împreună cu diriguitori școlii se poate remedia orice carență, numai dacă familia și tânărul vlăstar obișnuit să i se îndeplinească orice moft în orice împrejurare vor fi de acord că totul se obține cu puțină sudoare din toate părțile. (Albu Ion)

 

Evaluarea analfabetismului funcțional începe de la vârste fragede, chiar de la grădinițe. Ar trebui ca psihopedagogii sau chiar educatorii să reușească să realizeze o evaluare a competențelor de înțelegere a mesajelor chiar de la intrarea în grădiniță. La rândul lor, educatorii, pe baza informațiilor adunate, să poată face un raport pe care să îl transmită învățătorilor, astfel încât aceștia să reușească să își adapteze modul de predare, dar și resursele care susțin pe acesta, conform nivelului la care se situează elevii. (Vatavu Mihaela-Constantina)

 

Existenţa în şcoli a unui consilie pentru lectură (Trufin Magdalena)

 

Revizuirea evaluărilor naționale (de la clasa a II-a, a IV-a, a VI-a și a VIII-a) în vederea evaluării nivelului de literație / alfabetizare funcțională. (Iosifescu Constantin-Șerban)

 

Măsuri asumate și monitorizate de Ministerul Educației Naționale după o foarte serioasă consultare cu specialiști în domeniu. Este necesară elaborarea unor instrumente de lucru pentru evaluarea situației reale (Țugulea Marcela)

 

Să se facă cu responsabilitate, să poată fi acceptată repetenția ca o măsură de îndreptare a carențelor înregistrate și nu ca o pedeapsă. (Flecheanu Liliana)

 

Propun evaluarea incepand cu clasele 0-IV si aplicarea strategiilor de literatie inca din ciclul primar (Matei Otilia)

 

Aici ar trebui să aibă un rol important mentorii pe literație dar și consilieri pe literație care ar trebui să fie resursele umane cele mai importante în această problemă. (Cucu Adina-Lucia)

 

Evaluările de la clasă ar trebui să constituie baza noilor direcții de urmărit, pentru îmbunătățirea competențelor de comunicare a elevilor (Cărăbăț Niculina)

 

Susținerea de teste de la vârste mici (Lungu Dorina)

 

  1. Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele acțiuni pe care MEN trebuie să le intreprindă în perioada 2018-2020, pentru îmbunătățirea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor?

 

Rarefierea conținuturilor programelor școlare, compatibilizarea acestora, creșterea numărului de ore la dispoziția profesaorului pentru exersarea competențelor de citire (Panaite Elena-Valerica)

 

În experiența noastră de lucru de peste 15 ani cu cadrele didactice, cu precădere în cadrul programului Lectura și Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice, acestea nu sunt pregătite suficient pentru a asigura dezvoltarea competențelor de literație ale elevilor / studenților. Pentru a constata ce aspecte se discută la nivel european (și global) în relație cu literația/ alfabetizarea funcțională, MEN ar trebui să țină cont cel puțin de constatările din raportul de țară ELINET (European Literacy Policy Network, Country report. Literacy in Romania, ELINET, 2015, http://www.eli-net.eu/research/country-reports/ MEN ar trebui să țină seamă de rezultatele proiectului la nivel european ELINET, care includ recomandări de practici, propuneri de direcții de acțiune, o campanie de conștientizare a nivelului redus de literație și de promovare a dezvoltării competențelor de literație, inclusiv a asigurării dreptului cetățeanului european de a-și dezvolta competențele de literație. Pentru a cunoaște dimensiunea problematicii în România, este necesar ca MEN să înființeze un grup de lucru – la fel cum s-a procedat și la nivelul Comisiei Europene – pentru a oferi definiții clare ale termenilor din această arie tematică, pentru a stabili ce știm, în baza datelor din / despre România în relație cu problematica dezvoltării competențelor de literație, precum și ce date ne lipsesc pentru a fundamenta clar politicile educaționale din acest domeniu. MEN ar trebui să cartografieze și să depună eforturi pentru a coagula inițiativele de dezvoltare a competențelor de literație la „firul ierbii” pentru a cunoaște mai bine experiențele existente în țară. MEN ar trebui să stabilească și să finanțeze urgent direcții de acțiune esențiale în această problematică. (Văcărețu Ariana-Stanca)

 

MEN ar trebui să își propună ca scop reducerea analfabetismului funcțional și să identifice măsuri concrete, care să poată fi aplicate cu ușurință în orice școală din România. (Zbranca Viorel)

 

  • Elaborarea, promovarea și punerea în practică a unei politici publice pentru combaterea/reducerea analfabetismului funcțional, bazată pe un studiu care să evidențieze aspectele determinante, specifice României. • Dotarea școlilor cu materiale didactice, mijloace de învățământ relevante, creative și adecvate realităților în permanentă schimbare. • Promovarea parteneriatului public–privat, la toate nivelurile (MEN, ISJ, școală) pentru furnizarea de servicii educaționale în context nonformal și informal. • Revizuirea sistemului de evaluare a parcursului/progresului copiilor/elevilor, pornind de la obiectivele sale, la criterii și indicatori, modalități și instrumente de evaluare cu scopul de a avea anual imaginea „bunătății” demersurilor educaționale și calitatea învățării (centrarea evaluării pe rezultatele învățării). Acest proces ar trebui derulat printr-o instituție autonomă și independentă (pentru asigurarea obiectivității și a echității), iar raportul anual, la nivelul școlii, județului, național să fie direcționate către instituțiile responsabile în vederea deciziilor ameliorative, respectiv strategice. Acest proces ar putea fi îndeplinit prin externalizare către entități private care dovedesc preocupare, expertiză. (Petrescu Paloma)

 

Cursuri pentru părinți, prin care aceștia să fie îndrumați atât în creșterea copiilor, cât și în îndrumarea acestora în evoluția școlară. Să fie introdus curs obligatoriu privind metodele de înțelegere a vocabularului academic, de formulare a propriului vocabular. Introducerea unor ore de literație la nivelul învățământului preuniversitar. Dispunerea de ore mai multe rămase la dispoziția profesorului, prin care aceștia să poată ajuta elevii în înțelegerea vocabularului și utilizarea acestuia în diferite contexte. (Ardeleanu Ana-Maria)

 

Asigurarea în timp util a manualelor școlare în conformitate cu noile programe. (Teișanu Ana-Maria)

 

Principalele acțiuni ce ar putea fi intreprinse de Ministerul Educației Naționale sunt: o oră de lectură obligatorie și în fiecare unitate școlară existența unui consilier de lectură care să se ocupe de elevii care citesc și care sa-i determine pe elevi sa citească.(Andriescu Carmen Vasilica)

 

Introducerea unei ore de lectură la toate clasele, sprijin cu personal calificat în domeniu, transformarea acestei problematici în politică educațională cu legislație, metodologii, personal format (Țugulea Gelu)

 

Respectarea punerii in aplicarea a planului operational pentru Strategia privind reducerea Parasirii Timpurii a Scolii 2015-2020 si alocarea de resurse pentru implementarea acesteia pentru: A. Program reprezentativ 1.1: Creșterea accesului la îngrijire și educație timpurie a copiilor (ÎETC)cu cele 4 masuri. B. Program reprezentativ 1.2: Asigurarea accesului la învățământ primar și secundar inferior de calitate a tuturor elevilor – program care pune accent pe două domenii principale de intervenție B1.Dezvoltarea competențelor cheie și a programelor de alfabetizare funcțională; B2. Formarea profesională continuă a cadrelor didactice. – Subliniem în acest context necesitatea respectării Art. 8 din Legea nr.1/2011 cu privire la alocarea a 6% din PIB pentru educație. – Acoperirea nevoii de consiliere școlară și sprijin educațional de calitate pentru toți elevii din România, în special pentru copiii din mediul rural. Conform ultimului studiu realizat de World Vision România, 75% dintre ei nu au stat de vorbă niciodată cu un consilier școlar. Cresterea numarul de logopezi in scoli este de asemenea o masura extrem de importanta. – Generalizarea programului Scoala dupa scoala cu o componenta de educatie remediala/sprijin educational oferit elevilor expusi fenomenului mai ales in zonele rurale sau “fragile”/dezavantajate. Dorim un program guvernamental deoarece nu este suficient ca aceasta nevoie sa fie acoperita prin fonduri europene sau prin fondurile particulare ale ONG-urilor. Experienta schemei anterioare de finantare ne-a demonstrat ca exista o problema de sustenabilitate a acestor programe. In acest sens, este necesar sa avem in vedere construirea capacității scolii și a autoritatilor locale pentru a asigura sustenabilitatea programului pe termen lung de a raspunde nevoilor educationale, sociale si de protectia copilului, impreuna, la nivel de scoala si comunitate. – Realizarea unor acțiuni ample de comunicare și conștientiare publică care să vizeze problematica analfabetismului functional (campanii media, evenimente, dezbateri, studii etc.). – Programe de formare initiala si continua care sa vizeze abilitarea cadrelor didactice pentru prevenirea si reducerea analfabetismului functional atat in timpul facultatii cat si in timpul exercitarii profesiei didactice. – Programe adresate parintilor, de tip Scoala Parintilor care sa vizeze abilitarea acestora in vederea dezvoltarii competentelor cheie scris si citit (Ifrum Remus)

 

Elaborarea unor manuale adecvate cerințelor lumii în care trăim, reorganizarea planului cadru și a modului de organizare a CDȘ-urilor, reorganizarea evaluărilor școlare prin mutarea accentului de pe achiziții pe formare de competențe (Savin Luminita)

 

Depistarea timpurie a analfabetismului funcțional; măsuri sociale de diminuare a abandonului școlar; introducerea unor discipline școlare care să dezvolte gândirea critică; profesori formați în domeniul literației; (Dughilă Cătălina)

 

Introducerea unor cursuri de literație în formarea inițială a profesorilor 2. Introducerea unor cursuri de liteație, la un nivel mai complex, în formarea continuă a cadrelor didactice 3. Asigurarea unei baze materiale-cărți, materiale video, o colecție de cazuri de bună practică în domeniul literației 4. Introducerea unor cursuri de literație în programele de formare a managerilor unităților de învățământ 5. Implicarea MEN într-o campanie puternică la radio, televiziune, presă, prin care oamenii să fie conștientizați asupra fenomenului alfabetismului funcțional, a importanței diminuării lui și asupra soluțiilor posibile. (Chelariu Silvia Brândușa)

 

Includereea unor cursuri de literație în curriculum comun, în cadrul facultăților care pregătesc profesori; inființarea în școli a unor posturi de consilieri în literație; organizarea unor cursuri de formare continuă în literație (Grebinișan Delia)

 

Implicarea tuturor celor implicați în demersal de susținere a literației; susținerea studiilor și activităților care documentează, sistematizează și apreciază din perspective științifice a variatelor forme de manifestare a programelor existente de formare initiala si continua a personalului didactic si auxiliar, a personalului implicat in management si leadership educational; identificarea formelor constructive de parteneriat scoala-familie-comunitate existente și creionarea, în timp, a unei galerii de practice autohtone viabile în comunitățile lor; inițierea de procese reflexive participative cu privire la auto-evaluarea și evaluarea persoanelor implicate în procese de educație (inclusiv la nivelul elevilor) și promovarea unor rezultate ale învățării care să nu fie definite doar disciplinar, școlar, ci și prin alte perspective – de contribuții sociale, comunitare, familiale, etc. (Gavrilovici Ovidiu)

 

Sa includa educatia in lista de prioritati nationale. Sa puna accent pe formarea initiala si continua de calitate a cadrelor didactice. Daca tot se afirma peste tot ca profesorul este cheia, atunci sa se investeasca realmente in profesori de calitate formati la cele mai inalte standarde si beneficiari de cele mai moderne resurse educationale. (Ungureanu Raluca)

 

Un buget mai ridicat pentru aceasta actiune. mai multe cadre didactice implicate. Mai muti specialisti pentru identificarea problemelor de adaptare. Bugete pentru proiecte de gen. (Ispir Iuliana-Florentina)

 

Programe de formare continuă (obligatorii) dedicate tuturor cadrelor didactice (Câmpean Aurelia)

 

Îmbunătăţirea nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor trebuie să se constituie într-o prioritate a MEN: alfabetizarea funcţională reprezintă fundamentul procesului de învăţare derulat, în primul rând, în cadrul organizat al şcolii. Fiecare nivel de şcolaritate, fiecare educabil ar trebui să beneficieze de un curs, de module de formare/ de strategii de literaţie spre a pregăti temeinic procesul de învăţare. (Olinici Ana-Iulia)

 

Sa investeasca in dezvoltarea resursei umane (Mihaescu Mihai)

 

Cred că aici se impune un curriculum specific literaţiei, care să fie precedat de introducerea, în cadrul universitar, a studierii problemelor legate de literaţie, prin cursuri de literaţie în facultăţi. Apoi consider prioritară lansarea, la nivel naţional, de cursuri dedicate acestui concept, la care să participe cât mai mulţi profesori, de toate specializările. (Tănase Nicolae-Rafael)

 

Problema de finalitate a acțiunilor,proiectelor,programelor derulate.Ne înregistrăm la nivel de școală, ISJ, minister cu un număr mare de astfel de proiecte,sume mari de bani cheltuiți dar problemele din sistem cresc. Nu cred sa se justifice sumele cheltuite prin prisma rezultatelor, problemelor rezolvate. (Zaharia Georgel)

 

Schimbarea programelor școlare, a manualelor școlare care sunt depășite,participarea cadrelor debutante la astfel de cursuri de literație îndiferent de disciplina care o predau la nivelul ministerului,de către decidenți. (Ciucanu Mariana-Marina)

 

„În primul rând, scăderea abandonului şcolar în învăţământul secundar. În al doilea rând, creşterea participării la învăţământul ante-prescolar şi prescolar, în special ale copiilor cu risc de părasire timpurie a şcolii, a elevilor din mediul rural şi elevii din comunităţile dezavantajate socio economic. În ultimul rând, refacerea curriculumului, programelor şi ale evaluărilor naţionale.” (Onea Veronica)

 

Stimularea și susținerea familiei prin implementarea de programe în domeniul literației care să îmbunătățească în familie competențele de literație; Ø îmbunătățirea calității și asigurarea accesului gratuit la educație în învățământul preșcolar deoarece perioada preșcolară este una cu efecte directe asupra traseului educațional și a dezvoltării copilului, motiv pentru care se impune ca formarea inițială și continuă a personalului care lucrează cu preșcolarii să fie de înaltă calitate; Ø identificarea și evaluarea timpurie a problemelor de analfabetism funcțional/ literație cu care se confruntă copiii, pentru a identifica soluții și măsuri remediale; Ø cooperarea părților interesate dintr-o perspectivă centrată pe nevoile copilului, care are în vedere programe și proiecte educaționale comune: școală – familie – comunitate; Ø creșterea numărului de profesori specializați în disciplina lor și în lectură; Ø introducerea standardelor minime de literație pe care trebuie să le atingă toți elevii, pe clase, cicluri de învățământ; Ø formarea fiecărui profesor ca profesor de literaţie, în sensul că predarea conținuturilor se va face folosind strategiile și metodele de literaţie; Ø punerea la dispoziție a materialelor și a resurselor corespunzătoare necesare pentru motivarea tuturor cititorilor; Ø stimularea cooperării între școli și alte grupări din societate: ONG-uri, instituții publice, întreprinderi; Ø formarea profesorilor în domeniul literației trebuie să reprezinte o prioritate pentru fiecare școală, pentru comunitate și pentru sistemul educațional național; Ø colaborarea cu Asociația Română de Literație în vederea stabilirii celor mai potrivite strategii pentru implementarea literației în școli. (Ursachi Oana-Mariana)

 

Stimularea și susținerea familiei prin implementarea de programe în domeniul literației care să îmbunătățească în familie competențele de literație; Ø îmbunătățirea calității și asigurarea accesului gratuit la educație în învățământul preșcolar deoarece perioada preșcolară este una cu efecte directe asupra traseului educațional și a dezvoltării copilului, motiv pentru care se impune ca formarea inițială și continuă a personalului care lucrează cu preșcolarii să fie de înaltă calitate; Ø identificarea și evaluarea timpurie a problemelor de analfabetism funcțional/ literație cu care se confruntă copiii, pentru a identifica soluții și măsuri remediale; Ø cooperarea părților interesate dintr-o perspectivă centrată pe nevoile copilului, care are în vedere programe și proiecte educaționale comune: școală – familie – comunitate; Ø creșterea numărului de profesori specializați în disciplina lor și în lectură; Ø introducerea standardelor minime de literație pe care trebuie să le atingă toți elevii, pe clase, cicluri de învățământ; Ø formarea fiecărui profesor ca profesor de literaţie, în sensul că predarea conținuturilor se va face folosind strategiile și metodele de literaţie; Ø punerea la dispoziție a materialelor și a resurselor corespunzătoare necesare pentru motivarea tuturor cititorilor; Ø stimularea cooperării între școli și alte grupări din societate: ONG-uri, instituții publice, întreprinderi; Ø formarea profesorilor în domeniul literației trebuie să reprezinte o prioritate pentru fiecare școală, pentru comunitate și pentru sistemul educațional național; Ø colaborarea cu Asociația Română de Literație în vederea stabilirii celor mai potrivite strategii pentru implementarea literației în școli. (Străjeriu Cristian-Mihai)

 

Regândirea întregului sistem de învățământ românesc și așezarea valorilor unde le este locul. Principiul multelor diplome înalte ar trebui regândit și de văzut unde s-a petrecut inversarea valorilor. Cerințele pot fi egale numai atunci când și oferta este pe măsură. Segregarea învățământului obligatoriu a condus la struțo-cămila din ziua de azi….. (Albu Ion)

 

MEN ar trebui ca, în primul rând, să schimbe curriculum-ul, astfel încât acest să nu aibă ca scop principal rezultate la testele naționale, ci orientarea către activități legate de realitatea în care trăiesc elevii, și pe competențe. Apoi, ar trebui să țină seama de necesitatea existenței unei ore de lectură pe săptămână, la nivelul fiecărei școli, care să fie condusă de specialiști în literație. În plus, ar trebui să existe un cadru financiar motivant pentru ca să se poată prevedea un post de bibliotecar în fiecare școală, cu o pregătire adecvată, precum și fondurile necesare pentru existența unui fond de carte cu o tematică adecvată dorințelor și intereselor elevilor, astfel încât aceștia să fie motivați să citească. (Vatavu Mihaela-Constantina)

 

E o perioadă cam scurtă pentru o problemă aşa de importantă! Trebuie schimbare! Schimbarea suntem noi, profesorii! Deci, ar trebui gândită o strategie de schimbare a mentalităţii educatorilor astfel încât să fie convinşi că nu putem face educaţie de calitate altfel! (Trufin Magdalena)

 

Obiectivele privind alfabetizarea funcțională sunt, deja, cuprinse, explicit sau implicit, în noul curriculum pentru învățământul primar și cel gimnazial. Ca urmare, măsurile care ar trebui luate ar fi în domeniile: 1. Formarea profesorilor – pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților specifice de învățare, în contextul noului curriculum. 2. Evaluarea profesorilor și a unităților de învățământ – prin indicatori specifici. (Iosifescu Constantin-Șerban)

 

Evaluarea situației reale a fenomenului la nivelul țării, inroducerea acestei problematici la nivelul legislației, și tot ce presupune transformarea acestei probleme în politică educațională a statului român (Țugulea Marcela)

 

Acceptarea existenței acestei probleme în toate școlile (am văzut că ea este și în alte țări). Creșterea gradului de alfabetizare nu se va putea realiza de pe un semestru pe altul, nici de pe un an pe altul, dar importantă este demararea măsurilor remediale și urmărirea evoluției alfabetizării funcțională. (Flecheanu Liliana)

 

Decongestionarea programelor scolare; corelarea continuturilor si a competentelor disciplinelor scolare; modificare structurii examenelor nationale (Matei Otilia)

 

O acțiune importantă ar trebui să fie reducerea alfabetismului funcțional, aducerea în cât mai multe școli a formatorilor pe literație, crearea de posturi de consilier pe literație. (Cucu Adina-Lucia)

 

Pregătirea pedagogică a profesorilor în conformitate de cu principalele direcții de diminuare a analfabetismului funcțional în rândul elevilor și părinților. Revizuirea programelor. (Cărăbăț Niculina)

 

Depistarea şi asigurarea resurselor financiare şi umane fără a folosi resursele şcolii (Lungu Dorina)