Întristată de concluziile testărilor PISA, care arată gradul ridicat de analfabeţi funcționali din România, profesoara Liliana Romaniuc a pus bazele unui sistem menit să ajute copiii. În demersul său, directoarea Seven Hills International School a solicitat, printr-o scrisoare deschisă, sprijinul Preşedintelui Klaus Iohannis.

De Ziua Unirii Principatelor, o profesoară din Iaşi i-a adresat o scrisoare publică preşedintelui Klaus Iohannis pentru a-i cere ajutorul în reformarea sistemului educaţional. Scrisoarea evidenţiază rezultatele catastrofale obţinute de elevii români în testările de tip PISA şi atrage atenţia asupra amplorii analfabetismului funcţional.

De la Cuza, la Iohannis

Mesajul către Preşedinte aparţine Lilianei Romaniuc, director al Seven Hills International School, o şcoală privată cu predare în limba engleză, care urmează rigorile curriculum-ului Cambridge. Alegerea zilei de 24 ianuarie nu a fost întâmplătoare. Alexandru Ioan Cuza a reformat sistemul educaţional şi a introdus învăţământul de masă, ceea ce a dus la un anumit grad de alfabetizare într-o Românie deficitară la acest capitol. Acum, se doreşte un pas mai departe: implicarea şefului statului în vederea reducerii analfabetismului funcţional.

 

 Învăţătura copiilor ar trebui să constituie o problemă de siguranţă naţională

Suferim la competenţele de lectură şi scriere

Gradele de analfabetism au fost stabilite deja prin cercetări realizate la nivel internaţional, iar în literatura de specialitate se utilizează termenul de literacy. „Literacy nu are echivalent în română şi îl vom traduce prin literaţie. În acord cu definiţia agreată la nivel european, el se referă la dezvoltarea competenţelor de lectură şi scriere care facilitează înţelegerea şi învăţarea, folosirea şi evaluarea critică a informaţiilor furnizate în moduri variate care includ texte scrise, electronice şi imagini”, spune Liliana Romaniuc.

Potrivit standardelor, există trei niveluri de literaţie, toate cu corespondent în testările PISA, cele care ne clasează pe ultimele locuri din lume – de exemplu, locul 49 din 65 la secţiunea lectura şi înţelegerea textului, în 2009.

 

Alfabetizare în trepte

Literaţia de bază (baseline literacy – alfabetizare) înseamnă cunoaşterea literelor, a cuvintelor şi a structurii textului necesare lecturii şi scrierii, competenţe care corespund nivelului 1 din testele PISA. Aşadar, lipsa acestor competenţe încadrează o persoană în rândul analfabeţilor „clasici”, care nu ştiu să scrie şi să citească.

La un nivel mai profund se află literaţia funcţională (functional literacy), care  presupune abilitatea de a citi, scrie şi înţelege, cea care permite persoanei să „funcţioneze” în societate, în viaţa personală, la şcoală şi la serviciu.

Al treilea nivel este reprezentat de literaţia multiplă (multiple literacy), care reprezintă capacitatea persoanei de a folosi competenţele de lectură, scriere, înţelegere şi de realizare a conexiunilor pentru a produce, interpreta şi evalua critic informaţia citită.

 

Citesc pentru a învăţa!

Pornind de la aceste aspecte, Liliana Romaniuc a pus bazele Asociaţiei Române de Literaţie (ARL), un ONG care şi-a propus reducerea analfabetismului funcţional. În parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi cu finanţare de la Romanian American Foundation, ARL a apelat încă din 2013 la consultanţi de prestigiu din domeniu, precum prof.dr. Christine Garbe – Universitatea Köln, prof.dr. William Brozo – George Mason University din SUA, dr. Ragnar Solheim – Norvegia şi dr. Carol Santa –SUA, pentru a implementa primul proiect de literacy din ţară. Numit Reading to Learn, proiectul vizează îmbunătăţirea competenţelor de învăţare ale elevilor prin folosirea strategiilor de literaţie în procesul de predare de către toţi profesorii şcolii. „Vizăm elevii, dar acţionând direct asupra profesorilor, pentru că schimbarea trebuie să vină de la clasă”, spune Romaniuc.

 

12% dintre profesori consideră că au o vină dacă elevii nu înțeleg lecția. Restul consideră că este vina copiilor

Peste 500 de profesori implicaţi

Proiectul nu îşi propune doar conştientizarea profesorilor cu privire la importanţa literaţiei, formarea lor sau aplicarea strategiilor de literaţie la toate obiectele de studiu, ci şi înfiinţarea unor Cluburi la nivelul şcolilor şi elaborarea unei politici publice, care să poată fi livrată Ministerului Educaţiei ca strategie de îmbunătăţire a calităţii actului didactic. Au fost vizate șase judeţe din regiunea de Nord-Est, cu câte cinci şcoli din fiecare judeţ, însumând mai mult de 500 de profesori care participă la formare.

În plus, sunt în curs de traducere două cărţi în domeniul literaţiei şi se lucrează la un ghid şi cinci broşuri cu texte ajutătoare pentru fiecare arie curriculară. La bază stă şi un studiu sociologic realizat în cele 30 de şcoli care au intrat în proiect.

 

Profesorii îi cred pe elevi vinovaţi

Până în acest moment au fost prelucrate datele din 10 şcoli, șase din mediul rural şi patru din oraşe, fiind centralizate chestionarele completate de peste 200 de profesori. Din studiu reiese că 92% dintre profesori consideră că principala vină a rezultatelor slabe aparţine exclusiv elevilor şi numai 9,5% atribuie şi cadrelor didactice o vină.

Legat de rezultatele slabe obţinute la testările internaţionale, 57% dintre profesori cred că vinovată este programa şcolară şi 38% consideră că diferenţele dintre sistemele de testare este una dintre principalele cauze. Doar 12% consideră că profesorii au o vină. În plus, 61% consideră că elevii înţeleg lecţia predată în clasă în proporţie de 75-100%, iar 33% consideră că şcolarii au înţeles mai mult de jumătate din ceea ce li s-a predat la oră.

În ceea ce priveşte motivele pentru care elevii nu înţeleg ceea ce li se predă, 76% dintre răspunsuri au acuzat lipsa atenţiei, iar 35% au indicat nivelul scăzut de inteligenţă al copiilor. Doar 7% au considerat metodele de predare ca fiind una dintre cauze.

Gânduri pentru Președinte

„Vă invit, vă implor, domnule profesor Iohannis, să fiţi preşedintele care îşi asumă viitorul copiilor noştri, printr-o implicare activă în procesul de eradicare a analfabetismului funcţional, alături de alte personalităţi, precum Princess Laurentien a Olandei, în calitate de coordonatoare a Grupului de Experţi la Nivel Înalt al UE, şi alături de noi, profesorii români, care am înţeles acest lucru şi avem nevoie de sprijinul şi susţinerea dumneavoastră. Toate acestea, domnule Preşedinte, pentru a nu ucide visele copiilor. Ele sunt aşternute în faţa noastră, dar peste care, păşind neatenţi, le putem distruge!”

Fragment din scrisoarea Lilianei Romaniuc, „Gânduri pentru Preşedintele meu, profesorul Klaus Iohannis, 24 Ianuarie 2015”

 

text publicat de 7 Est

Literația, revoluția educației: gândești ce scrii și ce citești. Profesionişti care au luat iniţiativa pentru schimbare

Leave a Reply