– Ce îți place cel mai mult la școală?

– Pauza!

***

– Mami! Dacă am patru clase pot să fiu ceva ca să nu mai merg la școală?!

***

Nu sunt glume. Sunt realități spuse de copiii dintr-un cartier ieșean, copii cu note mari. Copii care atunci când nu se descurcă merg la pregătire. Cu cât te îndepărtezi de marile aglomerări urbane, și copiii și profesorii sunt tot mai departe de ceea ce ar trebui să fie educația, spune expertul în educație, Liliana Romaniuc, președintele Asociației Române de Literație.

Primul proiect împotriva analfabetismului funcțional a demarat la Iași în 2013. De atunci Liliana Romaniuc merge prin școlile din cătunele uitate și de Ministerul Educației, pentru că expertul în educație crede că schimbarea începe de la profesori. Încă din anul 2007 profesorul Carol Stanciu, pe atunci rector al Universității de Medicină din Iași, atrăgea atenția – el însuși fiind copil de la țară – că studenții care provin din mediul rural au ajuns „păsări rare!”. 

Acum, aproape jumătate dintre elevi sunt analfabeți funcțional. Ce se mai poate face? Nu trebuie să ne ascundem după meritele olimpicilor. Acolo sunt merite individuale. Nu e meritul sistemului. Este o lipsă de voință politică, de coerență în elaborarea politicilor de educație. Soluțiile se cunosc, nu inventăm în România apa caldă, atrag atenția experții în educație.

Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, spune însă că rezultatele testelor PISA, unde România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani, „nu trebuie neapărat să ne îngrijoreze, pentru că accentul nu se pune neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe ce aplică”. Declarațiile ministrului au stârnit un val de critici.

 

Cum comentați rezultatele testelor PISA 2018?

Liliana Romaniuc: Rezultatele erau previzibile. 95 la sută din timpul meu de lucru e în școli. Văd nivelul elevilor, rezultatele pe care le au. Nu mă așteptam la rezultate mai bune. Dar mă așteptam să fie la fel. Suntem într-un moment în care tristețea e dublată de revoltă. Pierdem generații întregi de copiii. Știm despre testele PISA din 2000, numărul de analfabeți funcțional crește, dar nu facem mare lucru!

Care ar fi explicațiile?

Liliana Romaniuc: Este simplu și neproductiv să dăm vina pe cineva. Sunt cauze. Între acestea – gradul mare de inechitate între urban și rural. Cu cât te îndepărtezi de urbanul mare, școlile arată mai rău, inechitatea este mai mare. Am fost în secuime și lucrurile stau la fel și acolo, din păcate. Ne referim la condițiile în care învață copii, la resursele de care au parte. Resursele materiale, educaționale, umane. 

În școlile din mediul rural fluctuația cadrelor didactice e mare. Cu cât ești mai departe de urban, profesorii au dorința , chiar din prima zi de școală, de a pleca de acolo. Chiar și titularii stau puțin. Copiii care încep clasa a V-a cu un profesor la matematică și unul română au patru, cinci profesori până termină clasa a VIII-a. Altă cauză. Profesorii nu folosesc învățarea colaborativă. O spun din experiență. Cu cât profesorii abordează clasa împreună rezultatele elevilor devin bune. Știm că 50 la sută dintre elevii din mediul rural iau 5 la Evaluarea Națională la Matematică. Nu s-a întâmplat nimic. Apoi, sistemul e incredibil de centralizat. Să lăsăm angajarea profesorilor la nivelul școlilor. Obiectivul nostru este să-i legăm pe profesori de școli, nu de sistem. O altă problemă – sărăcia din mediul rural. Soluțiile trebuie să plece de la Ministerul Educației, dar nu poate doar Ministerul Educației să rezolve o problemă care este la nivel național. Avem nevoie de Ministerul Muncii, avem nevoie de îmbunătățirea condițiilor. 

 

Toată lumea are rezultatul testelor PISA 2018. Vor urma declarații. Concret, ce trebuie făcut?

Liliana Romaniuc: Cred că trebuie să începem din clasă și o spun din perspectiva profesorului. Sunt mai multe cauze, dar noi, cei din sistem, nu le putem rezolva pe toate. Trebuie să transform practica de predare, dacă de ani, de zeci de ani, predau într-un fel și am aceleași rezultate. Dacă predau la fel, obțin aceleași rezultate. Trebuie să schimb practica de predare, modul în care relaționez cu elevii. Să mut accentul de pe cantitate pe calitate, pe înțelegere. Și trebuie să măsurăm, cu consecvență, constant efectele. Trebuie să ne debarasăm de modul în care dăm explicații, multe fără sens și să mergem către a oferi lucruri concrete. Îmbunătățirile nu vor fi spectaculoase, dar constante. 

Modul în care se dau examenele, conținuturile reprezintă alte probleme. Sistemul are un milion de probleme. Și nu le putem rezolva pe toate, peste noapte. Trebuie să mă uit la ce pot face concret. O să spun un lucru care îi va supăra pe colegi. Să învățăm să predăm pentru alfabetizarea funcțională a copiilor. Noi predăm ca să parcurgem toată programa, copiii să memoreze și să reproducă. Ne mulțumim cu asta. Copiii nu înțeleg ce învață, dacă învață. Ar trebui să ne întrebăm de ce nu învață.

Cum arată viitorul României? Acești copii devin adulți!

Liliana Romaniuc: Oamenii care nu înțeleg ceea ce le spui, ceea ce citesc, nu sunt în stare să folosească ceea ce au citit în diferite contexte. Va fi groaznic. Doar 1% dintre copiii testați în 2018 au fost în stare să rezolve sarcini complexe. Doar 4% au rezolvat o sarcină complexă la una dintre cele trei discipline. Am dus de patru ori, la patru miniștri diferiți, rezultatele pe care noi le-am obținut. Nu a luat nimeni nicio măsură. Cu experți din afară. 

 

Inspectoratul tace. Directorii multor școli tac. Nu se vorbește despre aceste probleme.

Liliana Romaniuc : Cred că Inspectoratele trebuie desființate. Dacă nu le desfințăm trebuie reconfigurate din temelii. Inspectoratele funcționează aproape la fel ca înainte de 1989. Descentralizarea la care mă refer este cea în care școlile iau deciziile. Nu este ușor. Și sindicatele și colegii vor spune că nu ne pricem. Asta spunem din 2000. Banca Mondială a spus în 2000 că descentralizarea trebuia să înceapă ieri. Deocamdată nu suntem pe direcția care trebuie. Suntem în câmp. Dacă oficialii nu vor pricepe unde suntem și vor da cu var peste ceea ce nu ne place să vedem, rezultatele vor fi și mai proaste.

Încă din anul 2013, profesorul Liliana Romaniuc desfășoară proiectul intitulat „Reading to Learn – Citesc pentru a învăţa”. Proiectul reprezintă o continuare a altor două iniţiative derulate la nivel european, vizând competenţele de literaţie ale elevilor. Pentru prima dată în România, în urmă cu șase ani, slaba dezvoltare în rândul elevilor a unor astfel de competenţe a fost corelată cu rezultatele modeste sau proaste pe care aceştia le obţin la examenele naţionale şi la testările internaţionale.

Liliana Romaniuc a primit recent Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler acordat de instituția prezidențială.

Rezultatele la testarea PISA 2018 au fost afișate marți dimineață, pe site-ul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

 

Aceasta stire este preluata de aici (republica.ro)

Mai sunt oameni din sistemul de educație care „se îngrijorează” după rezultatele testelor PISA: „Trebuie să schimbăm practica de predare la clase”